Când mă aşez cu fundul pe L'Oreal

Să zicem că nu mă deranjează prea tare că această companie de maglavaiţ a îmbrăcat nişte staţii obosite de autobuz ( probabil că au justificat banii la top management cu o abureală de agenţie de BTL - un nonconvenţional răsbătucit care vrea să exprime confortul, cum poate ar face-o şi crema asta). Nu prea mă ating cu comunicarea cei de la L'Oreal, deşi dacă ar face-o, punându-mă în vreun .ppt ca public-ţintă, i-aş trage de urechi pentru că n-au şi ei un textier mai bun, o agenţie care nu să le adapteze textele, cât să meargă un pic mai departe de vocabularul standard inovaţie, acţiune lifting, nu-ştiu-eu-ce-termen-inventat. Haideţi, măi copii, că aveţi cele mai glossy vedete în portofoliu, cele mai dinţoase, cele mai capre, cele mai photoshopate, mai scoateţi un text bun şi aparent sincer de PR. Pentru că meritaţi.

îndemn la sinucidere

În condiţiile-n care în dreapta şi-n stânga n-aud decât de concedieri, scăderi salariale şi de şomaj tehnic, priza de faţă se poate dovedi până la urmă o idee măreaţă. Caut deci să-mi înăbuş reflexul de vomă iniţial, înghit kilul de salivă (bună conducătoare de electricitate) care-mi inundă gura şi observ subtilităţile:
- fundal negru, de doliu, situaţia este întunecată (mai bine alegeau un căcăniu intens, era mai direct)
- vagi iluminări coborând din dreapta-sus, luminiţa de la capătul tunelului pare să pâlpâie
- pentru a lumina de-a dreptul, luminiţa trebuie montată într-o veioză al cărei ştecăr este înfipt, bineînţeles, într-o priză. Iată cum deodată viaţa pare mai frumoasă şi şefii mai înţelegători!
- pe lângă rima produsă pe WC (se ştie că asta-i sursa oricărei idei de geniu), cuvintele trebuie scrise MAI MARE, altfel consumatorul nu le va observa, pentru că-i tâmpit (prima lecţie la şcoala publicităţii)
- cu litere minuscule, ilizibile în poză, dar credeţi-mă pe cuvânt, scrie: "noua gamă de aparataj, produsă de EL-BI, cel mai cunoscut brand în România". Aoleu! Sigur am leşinat de dimineaţă în baie şi-am dat cu capul de chiuvetă de trăiesc cu impresia că cel mai cunoscut brand în România e Dacia, Nokia sau, mai onest, Gigi Becali. Bine ca au risipit bezna în care trăiam până acum, luminiţa alimentată la priză loveşte din nou!
Totuşi, trebuie să fim cinstiţi şi să recunoaştem că soluţia propusă nu ne scapă doar de criză, ci şi de orice alte probleme sau griji pământene, la schimb cu cele mult mai profunde de pe lumea cealaltă. Cu două degete-ntinse înainte!

Măi, Garnierule

La ce te-ai gândit când ai făcut această execuţie specială? Nişte plastic care să îmbrace stâlpii dintr-o staţie de metrou jegoasă şi tot timpul transpirată? Uuuu, m-ai convins! Te-ai făcut vizibil pe piaţă. O să îţi crească vânzările direct proporţional cu transpiraţia şi inspiraţia pe care au depus-o agenţia şi departamentul de marketing. Chiar aveai nişte chestii draguţe de care să te legi (că ţine 48 de ore, că e cu mentă, ştie şi PR-ul tău), dar de, consumatorul nu face conexiuni.